Ce am învăţat în primul an de blogging

Ce am învăţat şi sfătuiesc mai departe pe alţii să facă.

Am învăţat că blogul trebuie respectat, că dacă arunci pe blog toate porcăriile de genul "tocmai am ieşit din duş, ce bine e să umblu gol prin casă. Îmi creşte stima de sine" atunci cu siguranţă într-o zi o să primeşti o bombă cu aşchii în cutia vocală de la zappu tău share free. Dacă vrei să ai trafic pe blog, pentru că până la urmă la asta se reduce totul, trebuie să îţi respecţi "traficanţii". Ideea e că dacă nu ai nimic de spus, nu-ţi fă blog.

Am învăţat că trebuie să învăţ de la mai mari. Eu îi citesc pe zoso, pe piticu, pe manafu, pe visurat, pe toţi ăştia mari care ştiu să conducă bloggurile, care ştiu să dea trendul. Nu văd care e problema. Omul chiar dacă spune ceva, chiar dacă nu spune nimic, o face mişto, atât de mişto încât conduce la formula blog1 de doi ani de zile.

Dacă vrei să-ţi faci blog de nişă, atunci fie trebuie să ai spate fie cap. Fie amândouă. Eu când m-am apucat de blog, am crezut, sincer, că voi scrie câte o poezie pe zi, că oamenii caută poezii şi voi avea în şase luni sute de vizitatori. Am uitat că nu prea ai ce să comentezi la poezii, aşa că mă miram de ce nu îmi comentează lumea articolele. Fie naiv, fie credul, fie amândouă.
Deci dacă scrii poezii ca mine, pe care le înţelegi numai tu şi crezi că cineva te va descoperi să te publice de pe blog dă-i delete la accountu de blogspot pe care l-ai făcut.

Am învăţat din greşeli, nu-ţi floda propriul blog, fie cu posturi, fie comentarii.
Flood sucks !

Am descoperit că sunt unii care ies la agăţat cu blogul. Trist.
Blogului îi trebuie personalitate, i-o poţi împrumuta pe a ta, dar dacă o faci, fă-o cu eleganţă.

Am învăţat că dacă vrei să scrii despre evenimente, despre ştiri pe care oricum dacă vreau să le citesc o fac pe portalele de ştiri, atunci vei face parte din cei să le zicem 10.000 de bloggeri români care scriu despre toate şi despre nimic şi care au tupeul să îşi pună blogul în cv la "anexe".


Asta în primul an de blogging.